S-a
incheiat o campanie atipica in Romania.. Contextul european in care aceasta a
avut loc este un atac permanent asupra statului natiune venit din toate
partile. Globalizarea economică a tocit instrumentele politicii economice
naţionale şi a slăbit mecanismele de transfer şi distribuţie care întăreau
incluziunea socială. Mai mult, decidenţii politici adesea se ascund în spatele (real sau imaginar)
presiunilor competitive emanate din
economia globală ca să justifice lipsa lor de responsabilitate faţă de
cerinţele populaţiei şi invocă aceleaşi presiuni când implementează politici
impopulare cum ar fi austeritatea fiscală. Când democraţia nu reuşeşte să
performeze economic sau politic este
posibil ca parte din oameni să se gândeasca la soluţii autoritare. Şi, pentru
destui economişti, delegarea politicii economice spre structuri tehnocrate
pentru a le izola de „nebunia maselor”de cele mai multe ori este soluţia preferată
de abordat.Trendul tehnocrat ne-a ajuns si pe noi in ultimul an chiar daca
acesta a devenit realitate aparent prin cerinta strazii. Nu vorbesc inca a n-a
oara despre performantele guvernului tehnocrat, ci despre sansele democratiei
liberale in actualul context politic, de fapt miza actualelor alegeri.
O
adevarată democraţie, una care combină regula majorităţii cu respectul pentru
drepturile minorităţilor reclamă două seturi de instituţii: în primul rând
instituţii de reprezentare, cum sunt partidele politice, parlamentele şi
sistemele electorale care au nevoie să obţină sufragiul popular, ceea ce le
conferă dreptul de acţiune politică; al doilea derivă din faptul că democraţia
reclamă şi instituţii de constrângere cum ar fi justiţie şi media independente,
pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale precum libertatea de
exprimare şi prevenirea abuzului de putere al guvernelor. Prin prezenta
guvernului tehnocrat rolul partidelor si al Parlamentului s-au diminuat vizibil
in conditiile in care tehnocratii si-au depasit prerogativele uzuale de
gestionare a treburilor curente. Modificari ale legilor prin ordonante de
urgenta, aparitia altor legi noi in acelasi fel, ignorarea motiunilor simple
votate de Parlament, tendinta de a se considera un lux drepturile omului de
catre ministrul care ar trebui sa fie atent la respectarea plenara a acestora,
denota slabirea institutiei cu reprezentativitatea cea mai evidenta, adica a Parlamentul.
Pe de alta parte justitia si presa de
regula institutii independente, cu rol predominant in respectarea drepturilor
fundamentale si prevenirea abuzurilor de putere si-au depasit atributele,
facand uz de o autoritate excesiva. De ce presa? Gandesc in primul rand la impunerea
subiectelor si ingradirea timpilor de
exprimare a interlocutorilor, in special in cazul televiziunilor, in mod particular in cadrul acestei campanii electorale.
Si am ajuns la momentul campaniei. Prin ce s-a remarcat aceasta campanie? In primul rand pe dilema premierului si nu pe programele partidelor politice, adica rolul executivului primeaza in continuare asupra orientarilor ideologice si programatice. Televiziunile gazda nu au pus deloc accentul pe descrieri de intentii politice si programe, pe discutii comparative asupra programelor, ci pe cancanuri si intrebari nesfarsite daca Dragnea va fi premier, daca Ciolos va accepta sa fie premier peste o majoritate din doua sau mai multe formatiuni politice, daca Ciolos, eroul zilei va continua sa se bucure indirect de optiunea populara. Adica, lucruri care ignora nevoia de reprezentativitate, deci de democratie. Preferinţele electorale sunt un construct bazat pe procesarea de informaţii public-relevante. În absenţa unor dezbateri deschise şi informate, apte să contracareze manipularea, decizia colectivă devine o loterie sau o funcţie compozită a diferitelor curente manipulatorii din societate.
Daca nu ne gandim la democratie, per a contrario ne putem gandi la un regim autoritar, de genul celui in care premierul isi ia angajamente la Bruxelles fara sa consulte inainte forul ales al natiunii, in care acesta ignora Parlamentul cand angajeaza tara in imprumuturi pentru achizitii directe de tehnica militara, in care privatizeaza, sau cum prefera D-l Ciolos sa se exprime, vinde pachete minoritare de actiuni, in care prin ordonante de urgenta modifica redeventele in favoarea exploatarilor straine, etc. Avem deci un executiv puternic, secondat de un aparat represiv pe masura, cu servicii speciale militarizate, cu program de guvernare schitat in 10 puncte care pot insemna orice, mai putin masuri concrete. Tara va depinde doar de un prim ministru pentru care romanii nu au avut ocazia sa voteze. Mai mult, devin din ce in ce mai sigura –scuze daca se va dovedi ca am gresit- ca majoritatea care va impune premierul va fi formata din PNL, USR, UDMR, PMP. Poate il vom regasi in pozitii de forta chiar pe nepenalul Basescu. Cu voie de la stapanirea germana. Acestea sunt semne care anticipeaza un regim autoritar.
In tarile europene reprezentativitatea nerespectata local si la nivel European si diminuarea democratiilor in statele europene a constituit motivul pentru care partidele de extremă dreapta si populiste nefiind de acord cu democraţia diminuată şi cu pierderea atributelor de suverantate în favoarea hiperglobalizării, au câştigat adepţi. Asadar, daca liderii lumii ar trebui sa gaseasca mecanisme de moderare a globalizarii, statele natiune ar trebui sa-si apere cu toata forta reprezentativitatea si vointa populara si sa-si intareasca statul nu prin masuri autoritare ci prin masuri de intarire a INCLUZIUNII SOCIALE, atat timp cat nu e inca prea tarziu!!
SD
