9.11.17

Reforma fiscala

Credeti ca e nevoie de calcule doveditoare? Si asa fiecare calculeaza in sinea lui..

Intreg programul de guvernare PSD si-a propus sa aibe mai multe fonduri bugetare pentru a avea crestere economica si un nivel de trai al populatiei superior altor ani. Gandirea elaboratorilor de program a fost una singura in acest scop: “marim salariile si pensile si impozitele, veniturile bugetare vor fi mai mari, capabile sa faca fata unui plus de cheltuieli.”


Ce observatii se justifica: 
1.Acest lucru s-ar fi intamplat daca impozitarea veniturilor salariale s-ar fi pastrat la acelasi nivel. Scazand impozitul de la 16 la 10%, fara marirea substantiala  a bazei de impozitare, disponibilitatea pentru marirea salariilor bugetare si a pensiilor si mai ales a alimentarii cu fonduri a comunitatilor locale, se pierde, bugetul intra in deficit peste prognoza initiala. Dezvoltarea comunitatilor locale devine un deziderat de neindeplinit caci procentul ce le revenea din impozitele proprii colectate va ajunge doar de 68% din cel prognozat. Dezvoltarea, adica in general drumurile comunale, aductiunea de gaze, electricitate, apa nu va mai fi posibila. Ca o concluzie, dpdv al veniturilor bugetare, scaderea impozitului pe venitul salarial nu mai justifica cresterea salariilor si a pensiilor.
2. Evaziunea fiscala relativa la plata contributiilor sociale ale salariatilor este in prezent mare cu doua efecte: pensile actualilor lucratori vor fi diminuate corespunzator sumelor neplatite de angajator dar retinute de la angajat si bugetul public de pensii are un deficit mare nu doar datorita raportului mic intre angajati si pensionari. Bugetul de stat intervine cu transferuri din ce in ce mai mari catre bugetul pensiilor, pe seama majorarii deficitului bugetului consolidat. Acest lucru a fost posibil datorita legislatiei care a permis considerarea stoparii la sursa de catre angajator drept o contraventie si nu o infractiune. Renuntarea la mutualitatea in asigurarea sanatatii si pensiei actualilor lucratori contravine oricarei reguli de protectie sociala, inexistenta de la Bismark incoace nicaieri in lume si trece intreaga sarcina de asigurare a riscului imbolnavirii si batranetii in sarcina lucratorului.  Daca pana in prezent patronul contribuia cu cca 25 procente din fondul de salarii in scopul mutualizarii asigurarilor, acum a ramas sa plateasca doar un procent sub 3% din fondul se salarii. In contrapartida, exista un angajament, o intelegere fara putere de lege in cadrul CES ca patronii sa mareasca salariile pentru a nu se modifica salariul net. Daca in sectorul public e posibil, in cel privat este mai mult decat improbabil, caz in care angajatii din sistemul privat ar putea sa-si vada salariile nete scazute de la caz la caz cu procente mai mari sau mai mici.

Sunt jenata sa recunosc ca sub o guvernare social democrata, raportul dintre impartirea PIB-ului intre capital si munca este mai dezavantajos ca in ultimii 10 ani 

Capitalul va rămâne complet decuplat și deci deresponsabilizat social de actul productiv, care, oricât ar fi de tehnologizat, este un act social! Într-un capitalism târziu, electronizat și digitalizat, este reînviat capitalismul primitiv!


Solutia: revenirea la cota unica de 16% daca chiar nu se doreste masura social democrata a impozitarii progresive si transformarea fraudei de stopare la sursa, in infractiune.



                                                                                                                 SD