Credeti ca e nevoie de calcule doveditoare?
Si asa fiecare calculeaza in sinea lui..
Intreg
programul de guvernare PSD si-a propus sa aibe mai multe fonduri bugetare
pentru a avea crestere economica si un nivel de trai al populatiei superior altor
ani. Gandirea elaboratorilor de program a fost una singura in acest scop: “marim
salariile si pensile si impozitele, veniturile bugetare vor fi mai mari,
capabile sa faca fata unui plus de cheltuieli.”
Ce observatii se justifica:
1.Acest lucru s-ar fi intamplat daca impozitarea veniturilor salariale s-ar fi
pastrat la acelasi nivel. Scazand impozitul de la 16 la 10%, fara marirea substantiala
a bazei de impozitare, disponibilitatea
pentru marirea salariilor bugetare si a pensiilor si mai ales a alimentarii cu
fonduri a comunitatilor locale, se pierde, bugetul intra in deficit peste
prognoza initiala. Dezvoltarea comunitatilor locale devine un deziderat de
neindeplinit caci procentul ce le revenea din impozitele proprii colectate va
ajunge doar de 68% din cel prognozat. Dezvoltarea, adica in general drumurile
comunale, aductiunea de gaze, electricitate, apa nu va mai fi posibila. Ca o
concluzie, dpdv al veniturilor bugetare, scaderea impozitului pe venitul
salarial nu mai justifica cresterea salariilor si a pensiilor.
2. Evaziunea fiscala relativa la plata contributiilor sociale ale salariatilor
este in prezent mare cu doua efecte: pensile actualilor lucratori vor fi
diminuate corespunzator sumelor neplatite de angajator dar retinute de la
angajat si bugetul public de pensii are un deficit mare nu doar datorita raportului
mic intre angajati si pensionari. Bugetul de stat intervine cu transferuri din
ce in ce mai mari catre bugetul pensiilor, pe seama majorarii deficitului bugetului
consolidat. Acest lucru a fost posibil datorita legislatiei care a permis
considerarea stoparii la sursa de catre angajator drept o contraventie si nu o
infractiune. Renuntarea la mutualitatea in asigurarea sanatatii si pensiei
actualilor lucratori contravine oricarei reguli de protectie sociala,
inexistenta de la Bismark incoace nicaieri in lume si trece intreaga sarcina de
asigurare a riscului imbolnavirii si batranetii in sarcina lucratorului. Daca pana in prezent patronul contribuia cu
cca 25 procente din fondul de salarii in scopul mutualizarii asigurarilor, acum
a ramas sa plateasca doar un procent sub 3% din fondul se salarii. In contrapartida,
exista un angajament, o intelegere fara putere de lege in cadrul CES ca
patronii sa mareasca salariile pentru a nu se modifica salariul net. Daca in
sectorul public e posibil, in cel privat este mai mult decat improbabil, caz in
care angajatii din sistemul privat ar putea sa-si vada salariile nete scazute
de la caz la caz cu procente mai mari sau mai mici.
Sunt jenata sa recunosc ca sub o guvernare
social democrata, raportul dintre impartirea PIB-ului intre capital si munca
este mai dezavantajos ca in ultimii 10 ani
Capitalul va rămâne complet decuplat și deci
deresponsabilizat social de actul productiv, care, oricât ar fi de
tehnologizat, este un act social! Într-un capitalism târziu, electronizat și
digitalizat, este reînviat capitalismul primitiv!
Solutia: revenirea la cota unica de 16% daca chiar nu se doreste masura social
democrata a impozitarii progresive si transformarea fraudei de stopare la sursa,
in infractiune.
SD
