11.6.15

Atac final la Grecia..

Atac final la Grecia






Discutiile dintre reprezentantii Greciei si cei ai tarilor creditoare fluctueaza de la o zi la alta, aruncand cetatenii greci intre speranta si disperare. Declararea falimentului ar insemna incetarea activitatii economice in cea mai mare masura si imposibilitatea platii salariilor si pensiilor. Sistemul de sanatate ar colapsa.
Printre divergentele ramase in suspensie in cadrul negocierilor dintre Grecia si creditori este reforma sistemului public de pensii. I se impune Greciei un deficit al bugetului de pensii egal cu zero..
Intr-o oarecare masura creditorii au dreptate: Factorul care a produs cele mai mari deficite bugetului Greciei si necesitatea permanenta a unor imprumuturi a fost chiar sistemul de pensii. Acesta are multe si condamnabile neajunsuri: permite rate mari de inlocuire, varste mici de pensionare si un sistem de calcul al cuantumului pensiilor care a dus la diferente mari intre pensiile diferitelor categorii de pensionari. Exact asa se prezenta si sistemul romanesc de pensii inainte de reforma din anul 2000. Adica un sistem bazat pe o formula de calcul care nu tinea seama de inflatiile inregistrate de-a lungul anilor sau de venituri brute si nete. Al nostru fusese proiectat pentru sistemul de economie socialista care nu avea nici inflatie nici impozite. Reforma pentru introducerea in sistem a echitatii, adica a unei formule de calcul care sa fie proportionala cu contributiile a fost nu numai necesara dar chiar obligatorie.Totusi aceasta reforma nu a putut sa aduca si bunastare in sistem, ci doar echitate, adica a instituit rate egale de inlocuire si a sters diferentele de incadrare a diferitelor categorii de pensionari. Bunastare, adica o rata de inlocuire mai mare ar putea aduce doar bunul mers al economiei tradus prin mai multi angajati si salarii mai mari.
Dreptate au insa si grecii in acest moment cand ratand reforma au parcurs perioada de criza luand in piept intreaga austeritate. Asta inseamna ca somajul este foarte mare, vechii contribuabili la sistemul de pensii s-au diminuat cam cu 30%, salariile celor inca angajati s-au diminuat drastic, deci contributiile s-au diminuat si ele. In acelasi timp numarul pensionarilor a crscut cu cca 20% pe seama intrarii in sistem a unor mari cohorte de functionari publici care si-au pierdut slujba si au beneficiat pe lege de posibilitatea pensionarii anticipate in conditii avantajoase. Cu alte cuvinte sunt trei elemente care au concurat la dezastrul din sistemul de pensii al Greciei.
In prezent ar fi imposibil sa-ti propui deficit zero cand resursele bugetului de pensii nu mai sunt nici la jumatate. Este obligatoriu dupa parerea mea sa li se permita grecilor un deficit la bugetul de pensii, in virtutea principiului ca acordarea pensiilor reprezinta nu doar o obligatie nascuta de contributii platite ci si o sarcina a societatii in ansamblu. Peste tot in lume bugetele de pensii publice sau bugetele fondurilor de pensii private sunt alimentate de bugetul de stat la nevoie. Oriunde in lume exista posibilitatea acordarii de subventii .
Cel mai bun exemplu in aceasta directie il constituie chiar statul german care alimenteaza in mod constant si cu sume importante asigurarile germane. Aceste subventii de la stat, provenite din impozite directe sau indirecte sunt permise tocmai in virtutea obligatiei morale ca prin efortul intregii societati sa poata fi sustinute persoanele care au avut odata un aport important la economia tarii, sau asa cum copiii beneficiaza de servicii diverse tot prin grija intregii societati. Asta, pana la GRECI..
Germaniei ii este lesne sa ceara acum altora deficit zero la pensii, cata vreme ea este poate singura tara care in urma crizei a reusit sa-si mareasca salariile, contributiile la sistemul de pensii si in ultima instanta, pensiile.
Onest ar fi din partea creditorilor sa recunoasca ca de dezastrul din sistemul de pensii al Greciei sunt responsabile si austeritatea si reforma structurala a pietei muncii care au dus la somaj si la reducerea salariilor, adica la toate  componentele provocatoare de dezastru.
In principiu, tarile care au suferit de pe urma austeritatii au cu atat mai justificata nevoie de redistribuire pentru pensii. Din aceasta dilema, nu se poate iesi. Grecii nu o pot nici teoretic nici practic rezolva si deci accepta.

                                                                                                                                      S.D


Un comentariu:

Smaranda Dobrescu spunea...

Din pacate in cursul zilei de azi, conform Hot News, a intervenit o stopare a discutiilor intre cele doua parti:
" Delegatia FMI a parasit negocierile cu Grecia. UE catre Alexis Tsipras: Inceteaza sa mai pariezi cu viitorul tarii tale

Fondul Monetar International a ridicat dramatic joi miza negocierilor cu Grecia pentru un nou acord, anuntand ca delegatia sa a incheiat discutiile la Bruxelles si s-a intors acasa, invocand faptul ca distanta fata de pozitia Atenei este prea mare pentru a putea fi acoperita, informeaza Reuters.

Anuntul surpriza al FMI a fost facut in contextul in care Uniunea Europeana a transmis un mesaj dur guvernului de stanga al lui Alexis Tsipras spunandu-i sa inceteze sa parieze cand e in joc viitorul tarii si sa ia decizia cruciala necesara pentru a evita intrarea in imposibilitatea de plata.

O sursa de la Atena a declarat pentru Reuters ca intreaga delegatie elena care a luat parte la negocierile pentru un nou acord a parasit joi Bruxelles-ul intorcandu-se acasa, invocand, de asemenea, neintelegeri majore.

"Sunt diferente majore intre noi in majoritatea ariilor cheie. Nu s-au inregistrat recent progrese in diminuarea acestor diferente astfel incat suntem departe de un acord", a declarat purtatorul de cuvant al FMI Gerry Rice.

Rice a mai precizat ca problemele cheie raman pensiile, taxele si finantarile. Echipa tehnica a FMI s-a intors in SUA insa ramane "pe deplin" in legatura cu Atena.

Pietele europene au scazut imediat dupa comentariile FMI.