In urma
cu un deceniu, asa cum a dovedit si istoria, lumea considera ca inegalitatile mari din societate supun
capitalismul unor mari pericole, printre care aparitia fascismului ar fi unul dintre ele mai severe.
Inegalitatile importante afecteaza educatia sociala ca si cea profesionala,
impietand asupra puterii de inovatie cu consecintele grave aduse productiei,
consumului, capitalismului insusi. La ce s-ar mai justifica capitalismul in
aceste conditii? Cu toata criza severa pe care a parcurs-o omenirea incepand cu
2008, informatizarea societatii si-a urmat cursul firesc, adica „o descoperire
atrage pe alta” intr-un timp record si progresul tehnologiilor si-a vazut de
cursul lui, impasibil la inegalitatile in crestere din societate. Ba mai mult,
chiar le-a amplificat. Pierderea joburilor, somajul de nestapanit au afectat
legatura directa intre munca si salarii. Pastrarea unui job necesita adesea un
program de lucru aleatoriu, de multe ori fara un numar limitat de ore de lucru
sau perioada a zilei constanta. A patra revolutie industriala e in curs.
Ordinea globala sustenabila, obiectivul omenirii
De aceea analisti si filosofi considera
ca societatea va aborda in mod natural o noua forma de economie. Este foarte
posibil ca neoliberalismul bazat pe capitalismul asa cum il cunoastem sa-si traiasca
ultimele momente. Asta este si parerea
lui Paul Mason, jurnalist britanic. El considera ca ceea ce a demarat in 2008
ca o criza economica s-a transformat intr-o criza sociala care a provocat
destula neliniste sociala.. Si asa cum revolutiile in istorie s-au transformat
in razboaie civile creand tensiuni militare intre superputerile militare, asa
s-a ajuns acum la o criza a ordinii globale. Daca omenirea nu va reusi sa
creeze o ordine globala sustenabila si sa reinstaleze dinamismul economic,
decadele de dupa 2050 vor fi haos. (vorbind la scara mare a istoriei).Va fi
haos daca in confruntarea cu situatia noua a cresterii dislocarii fortei de
munca cauzate de uzul tehnologiilor inalte si automatizarilor proceselor de
productie, nu se va reusi repunerea economiei intr-un ciclu eficient care sa
aduca coerenta ordinii globale.
Paul Mason, autorul cartii Post capitalism: un ghid spre viitor este unul din cei mai aspri critici ai neoliberalismului, care desi rejecteaza notiunea uzata de „lupta de clasa care conduce la revolutia socialista”, crede totusi ca o societate mai echitabila este posibila.
In privinta evolutiei economiei globale, Mason este optimist considerand ca tehnologia si schimbarea relatiilor cu statul pot crea societati mai sanatoase si mai echitabile.
Desi de 250 ani au tot existat economisti care sa prezica caderea capitalismului, cum ar fi Adam Smith, John Stuart Mill si Karl Marx in legatura cu capacitatea de auto reproducere a capitalismului, acest lucru inca nu s-a intamplat. Si totusi, cat timp va mai reusi capitalismul sa se auto reproduca? Raspunsul posibil ar fi acela ca s-ar putea auto reproduce cat de mult timp se va putea adapta. Asta inseamna ca dupa fiecare schimbare a modelului societal de afaceri capitalismul ar trebui sa se adapteze noului mix de inovare tehnologica si de schimbare a structurii economiei. Si a facut-o pana in prezent. Si totusi de unde ideea aceasta a lui Mason de capat de linie pentru capitalism? In cartea sa Postcapitalism: un ghid pentru viitorul nostru, Mason argumenteaza de ce economia mondiala se afla in pragul unei schimbari masive care va face capitalismul sa evolueze intr-o directie complet noua.
Utopia
secolului 19: Nevoia unei lumi bazate pe informatie abundenta
Incercarile de-a-lungul timpului ale economistilor si oamenilor de afaceri de a intelege dinamica unei economii bazate pe informatie abundenta detinuta social a fost de fapt imaginata si exprimata de un econmist al secolului 19 in epoca telegrafului si a masinii cu abur. Numele sau? Karl Marx
In al sau “Fragment”. Marx imagina o economie in care rolul principal al masinilor era sa produca iar al omului sa supravegheze masinile. Intr-o astfel de economie forta principala productiva este informatia. Puterea productiva a acestor masini nu depindea de volumul de munca necesar producerii de bunuri ci de stadiul cunoasterii sociale. Organizarea si cunoasterea, cu alte cuvinte aduceau o contributie mai mare puterii de productie decat efortul de a face sa functioneze si sa produca masina.Cunoasterea devenea o forta productiva.
Intr-o economie in care masinile fac aproape toata munca, natura cunoasterii inmagazinata in masina trebuie sa fie “sociala”. In final Marx si-a imaginat punctul maxim al acestei evolutii: crearea unei “masini ideale” care functioneaza la nesfarsit si nu costa nimic. O masina care ar putea fi construita fara costuri nu adauga valoare la procesul de productie si foarte rapid, dupa cateva cicluri de functionare reduce pretul, profitul si costurile muncii la indiferent ce produs se refera. Odata ce intelegem ca informatia e fizica si ca software-ul e o masina iar stocarea si puterea de procesare reduc costul in termeni exponentiali, valoarea gandirii lui Marx devine clara.Suntem inconjurati de masini care nu costa nimic si pe care am putea sa le folosim daca dorim la nesfarsit. De fapt Marx si-a imaginat ceva apropiat de economia noastra informatizata. El a anticipat ca existenta acestei economii va da o lovitura de gratie capitalismului.
Incercarile de-a-lungul timpului ale economistilor si oamenilor de afaceri de a intelege dinamica unei economii bazate pe informatie abundenta detinuta social a fost de fapt imaginata si exprimata de un econmist al secolului 19 in epoca telegrafului si a masinii cu abur. Numele sau? Karl Marx
In al sau “Fragment”. Marx imagina o economie in care rolul principal al masinilor era sa produca iar al omului sa supravegheze masinile. Intr-o astfel de economie forta principala productiva este informatia. Puterea productiva a acestor masini nu depindea de volumul de munca necesar producerii de bunuri ci de stadiul cunoasterii sociale. Organizarea si cunoasterea, cu alte cuvinte aduceau o contributie mai mare puterii de productie decat efortul de a face sa functioneze si sa produca masina.Cunoasterea devenea o forta productiva.
Intr-o economie in care masinile fac aproape toata munca, natura cunoasterii inmagazinata in masina trebuie sa fie “sociala”. In final Marx si-a imaginat punctul maxim al acestei evolutii: crearea unei “masini ideale” care functioneaza la nesfarsit si nu costa nimic. O masina care ar putea fi construita fara costuri nu adauga valoare la procesul de productie si foarte rapid, dupa cateva cicluri de functionare reduce pretul, profitul si costurile muncii la indiferent ce produs se refera. Odata ce intelegem ca informatia e fizica si ca software-ul e o masina iar stocarea si puterea de procesare reduc costul in termeni exponentiali, valoarea gandirii lui Marx devine clara.Suntem inconjurati de masini care nu costa nimic si pe care am putea sa le folosim daca dorim la nesfarsit. De fapt Marx si-a imaginat ceva apropiat de economia noastra informatizata. El a anticipat ca existenta acestei economii va da o lovitura de gratie capitalismului.
Exceptionalismul
ultimei crize financiare
Exemplul schimbarilor din trecut a
dovedit aparitia trendului de incurajare a muncii de inalta valoare si o
productie de valoare inalta dupa fiecare criza majora. Problema actuala este ca
tehnologia informatiei face acest lucru deosebit de dificil, aproape imposibil
deoarece ea scade aceasta valoare.Tehnologia informatiei ne permite sa producem
lucruri care pot fi si ar trebui sa fie ieftine sau gratuite.In acelasi timp
aceasta noua revolutie va disponibiliza nu putini lucratori. Se va intampla ca
informatia va permite ca munca si salariile sa nu mai fie relationate.Se va
intampla ca atat munca cat si viata sa devina nesigure. Vom trimite probabil
mailuri de raspuns sefului nostru in miez de noapte iar munca, atata cat va fi
nu va mai avea un program prestabilit, cunoscut.
Viitorul apropiat se va prezenta cel mai
probabil ca o lupta de revenire, dar nu va avea alura celei din secolul 20
dintre patroni si lucratori. Va fi o
lupta care sa decida cine va prelua controlul si va determina lucrurile in asa
fel incat cursa pentru automatizarea productiei sa nu aibe loc.
Munca avocatilor, chiar cea a doctorilor tinde sa se automatizeze, lasand pe margine persoane sarace, nu foarte calificate, a caror munca va fi inlocuita de un touch screen. Si acestea se vor intampla mult mai repede decat ne imaginam. Lumea se va automatiza repede. Dar pentru a face acest lucru, va trebui sa rupem in mod agresiv munca de salarii. Va trebui sa fie platiti oamenii doar ca sa subziste. „Pericolul este acela ca criza forteaza sa se evaporeze angajamentul elitelor pentru capitalism. Escrocii si dictatorii de succes a lumii in dezvoltare au obtinut deja influenta si respectabilitate: poti simti puterea lor daca deschizi usa unor anumite firme de avocati, consultanti PR sau chiar corporatii.
Munca avocatilor, chiar cea a doctorilor tinde sa se automatizeze, lasand pe margine persoane sarace, nu foarte calificate, a caror munca va fi inlocuita de un touch screen. Si acestea se vor intampla mult mai repede decat ne imaginam. Lumea se va automatiza repede. Dar pentru a face acest lucru, va trebui sa rupem in mod agresiv munca de salarii. Va trebui sa fie platiti oamenii doar ca sa subziste. „Pericolul este acela ca criza forteaza sa se evaporeze angajamentul elitelor pentru capitalism. Escrocii si dictatorii de succes a lumii in dezvoltare au obtinut deja influenta si respectabilitate: poti simti puterea lor daca deschizi usa unor anumite firme de avocati, consultanti PR sau chiar corporatii.
Rascrucea de drumuri
Cat va dura pana cand cultura vestica sa basculeze (alunece) spre un model preluat si adaptat al lui Putin si Xi Jinping? In unele tabere se poate auzi deja: „China demonstreaza ca capitalismul merge mai bine fara democratie” si aceasta afirmatie a devenit deja un subiect standard al discutiilor. Exista si o alternativa: Cei 1% sunt incredintati ca exista pericolul disparitiei lor si inlocuirii cu o oligarhie pur si simplu, nemascata.
Dar sunt si vesti bune: Cei 99% sar in ajutor: Post-capitalismul iti va reda libertatea.
Mason discuta despre amenintarea
existentiala a capitalismului de catre revolutia digitala.El sustine ca
revolutia digitala are potential sa remodeleze complet notiunile noastre
familiare despre munca, productie si valoare; si sa distruga economia bazata pe
piete si proprietate privata; de fapt el sustine ca deja suntem martorii acestei transformari.
Invoca astfel monedele paralele, cooperativele, spatiile on-line auto-manageriate,
chiar Wikipedia. Din cenusa crizei globale financiare avem sansa sa cream o
economie mai echitabila social si mai sustenabila la nivel global.Un fel de
viitor socialism utopic
Astazi, lucrul care erodeaza capitalismul abia (doar) rationalizat de mainstreamul economic este informatia. Majoritatea legilor referitoare la informatie definesc dreptul corporatiilor sa o tezaurizeze si dreptul statelor sa o acceseze, fara a tine seama de drepturile cetatenesti ale omului.Echivalentul presei scrise si al metodelor stiintifice este tehnologia informatiei si intersectia ei cu toate celelalte tehnologii, incepand cu genetica pana la sanatate, agricultura, filme, locuri unde se reduc astfel foarte repede costurile.
Astazi, lucrul care erodeaza capitalismul abia (doar) rationalizat de mainstreamul economic este informatia. Majoritatea legilor referitoare la informatie definesc dreptul corporatiilor sa o tezaurizeze si dreptul statelor sa o acceseze, fara a tine seama de drepturile cetatenesti ale omului.Echivalentul presei scrise si al metodelor stiintifice este tehnologia informatiei si intersectia ei cu toate celelalte tehnologii, incepand cu genetica pana la sanatate, agricultura, filme, locuri unde se reduc astfel foarte repede costurile.
Echivalentul noii surse de imbogatire libera?
Nu este de fapt bogatie: sunt doar “externalitatile”-
lucruri gratuite si binevenite generate de interactiunea in retea. Internetul
este “atat corabia cat si oceanul” daca facem analogia cu mijloacele prin care
s-a descoperit lumea noua. De fapt, este corabia, busola, oceanul si aurul.
(Yann Moulier-Butang).
Pornind de la ideile lui
Kondratiev, Karl Marx, Rudolf Hilfterding, Roza Luxemburg si Joseph Schumpeter,
Mason evidentiaza ciclicitatea crizelor in economiile capitaliste, rezumata de
criza financiara din 2008 si cauta sa le inteleaga in termenii „teoriei
undelor” a lui Kondratiev: economiile indstriale au tendinta sa experimenteze
cicluri pulsatorii cu crestere aproximativa de 25 ani urmate de 25 ani de declin, sfarsiti in crize care
prefigureaza urmatoarea perioada de crestere (Cum ar fi 1780-1848, 1848-1890s,
1890s-1945, 1940-2008)
La inceput de ciclu se observa ca munca organizata impiedica capitalistii sa se adapteze crizei prin reducerea salariilor lucratorilor. Acest lucru obliga capitalistii sa se adapteze mai radical prin inovatii tehnologice.Dar, impiedicarea muncii organizate asociata cu cresterea neoliberalismului in jurul anului 1979 a permis extensia stagnarii celui de-al patrulea ciclu:”in loc sa fie fortati sa inoveze iesirea din criza folosind tehnologia, precum in stagiile din urma ale celor trei cicluri premergatoare, cei 1% au recurs la penurie si atomizarea clasei lucratorilor”.
Chiar Marx specula in urma cu decenii ca destule activitati pot fi reproduse de masini. Aplicat la epoca noastra stim ca activitati din domeniul muzicii, software-ului, proiectarea de obiecte sunt reproduse de masini fara costuri.(cost marginal zero). Aceste dezvoltari conjuga teorii economice bazate pe abundenta de exagerari irelevante.Mai mult, activitati semnificative in economia digitala sunt open –source si non-capitaliste, cum ar fi Linux, Firefox si Wikipedia. Daca gradul de informatizare a economiei creste si munca umana e inlocuita, nevoia de munca se va diminua.
„Azi, principala contradictie in capitalismul modern este intre posibilitatea unor bunuri sociale abundente, produse fara costuri si un sistem al monopolurilor, bancilor si guvernelor in lupta sa mentina controlul asupra puterii in informatie. Asta este situatia, orice este insotit de o lupta intre retea si ierarhie” considera Mason in cartea sa. Mason este de parere ca politicile neoliberale au subminat cu succes solidaritatea clasei muncitoare prin promovarea mobilitatii muncii si constrangerile de functionare a sindicatelor.In schimb acesta vede intarirea unei noi forte de rezistenta in cadrul retelelor de indivizi.
Socurile moderne ale momentului sunt clare: epuizarea energiilor, Schimbarile climatice, imbatranirea populatiei si migratia. Acestea altereaza dinamica capitalismului si il fac nefunctional pe termen lung. Acestea nu au inca acelasi efect precum ciuma bubonica in urma cu cateva secole in distrugerea ordinii sociale si infrastructurii functionale intr-o societate complexa si saracita.
La inceput de ciclu se observa ca munca organizata impiedica capitalistii sa se adapteze crizei prin reducerea salariilor lucratorilor. Acest lucru obliga capitalistii sa se adapteze mai radical prin inovatii tehnologice.Dar, impiedicarea muncii organizate asociata cu cresterea neoliberalismului in jurul anului 1979 a permis extensia stagnarii celui de-al patrulea ciclu:”in loc sa fie fortati sa inoveze iesirea din criza folosind tehnologia, precum in stagiile din urma ale celor trei cicluri premergatoare, cei 1% au recurs la penurie si atomizarea clasei lucratorilor”.
Chiar Marx specula in urma cu decenii ca destule activitati pot fi reproduse de masini. Aplicat la epoca noastra stim ca activitati din domeniul muzicii, software-ului, proiectarea de obiecte sunt reproduse de masini fara costuri.(cost marginal zero). Aceste dezvoltari conjuga teorii economice bazate pe abundenta de exagerari irelevante.Mai mult, activitati semnificative in economia digitala sunt open –source si non-capitaliste, cum ar fi Linux, Firefox si Wikipedia. Daca gradul de informatizare a economiei creste si munca umana e inlocuita, nevoia de munca se va diminua.
„Azi, principala contradictie in capitalismul modern este intre posibilitatea unor bunuri sociale abundente, produse fara costuri si un sistem al monopolurilor, bancilor si guvernelor in lupta sa mentina controlul asupra puterii in informatie. Asta este situatia, orice este insotit de o lupta intre retea si ierarhie” considera Mason in cartea sa. Mason este de parere ca politicile neoliberale au subminat cu succes solidaritatea clasei muncitoare prin promovarea mobilitatii muncii si constrangerile de functionare a sindicatelor.In schimb acesta vede intarirea unei noi forte de rezistenta in cadrul retelelor de indivizi.
Socurile moderne ale momentului sunt clare: epuizarea energiilor, Schimbarile climatice, imbatranirea populatiei si migratia. Acestea altereaza dinamica capitalismului si il fac nefunctional pe termen lung. Acestea nu au inca acelasi efect precum ciuma bubonica in urma cu cateva secole in distrugerea ordinii sociale si infrastructurii functionale intr-o societate complexa si saracita.
Tranzitia spre economia informationala.
Daca se poate intelege tranzitia in acest fel, nevoia nu este de a face un super plan computerizat pe cinci ani ci a unui proiect al carui scop sa fie diseminarea acelor tehnologii, modele de afaceri si comportamente care sa destrame fortele pietei, sa socializeze cunoasterea, sa inlature nevoia de munca sis a impinga economia spre abundenta. Mason, numeste acest proiect, Proiectul Zero, intrucat are ca scop un system energetic cu zero carbine; productia de masini, produse si servicii cu costuri marginale zero; si reducerea timpului de munca necesar cat de aproape de zero.
Cei mai multi politicieni de stanga din secolul 20 credeau ca nu vor avea parte de luxul unei tranzitii manageriate; erao problema de credinta pentru ei ca nimic din noul system ce va urma nu ar putea coexista cu elemente ale vechiului system- desi clasa lucrtorilor intotdeauna s-a asteptat sa creeze o viata alternative in cadrul si “in pofida”capitalismului. Rezultatul a fost ca posibilitatea unui stul sovietic de tranzitie a disparut, cel modern ramanand sa aibe printre preocupari in principal lucruri oponente: privatizarii sistemului de sanatate, legile anti-sindicale, fracking-ul, etc.
Principala contradictie astazi rezida intre posibilitatea bunurilor abundente, gratuite si informatie pe de oparte si un system de monopoluri, banci si guverne incercand sa pastreze toate acestea in mod privat si commercial. Orice esueaza in lupta dintre retea si ierarhie; intre vechile forme de societate corelate capitalismului si noile forme de societate care prefigureaza viitorul.
Exista desigur un drum de parcurs
pana la aparitia societatii globale utopice post –capitaliste., cu costuri
marginale de productie zero si cu
eforturi de a evita esecurile privind comunismul si capitalismul secolului 20.
Schimbarile tehnologice majore scad nevoia de munca.
Schimbarile tehnologice majore scad nevoia de munca.
Informatia erodeaza abilitatea pietei de a
crea preturi corecte. Mecanismul de aparare al sistemului este sa formeze companii gigant de gen
monopoluri.
Creste spontan productia in colaborare
folosind tehnologii de retea care sa produca bunuri si servicii in mod liber,
exact asa cum a fost creat cadrul pentru munca in fabrica si comertul liber in
secolul 19.
Problema nu mai e de salarizare vs. profit ci mai degraba cine detine si controleaza “puterea cunoasterii”.
Problema nu mai e de salarizare vs. profit ci mai degraba cine detine si controleaza “puterea cunoasterii”.
Sectorul post capitalist pare sa coexiste
cu sectorul pietei dar cu mari
schimbari.Retelele refac granularitatea proiectului post capitalist. Aceasta
poate fi baza unui sistem nebazat pe piata care se replica singur si care nu
are nevoie sa fie reimprospatat in fiecare dimineata pe computer.
Tranzitia va implica statul, piata si si
productia in colaborare, in spatele pietei. Ca sa existe acest proiect e nevoie
ca toate partidele si miscarile existente sa fie reconfigurate . La inceput
ideile vor fi de stanga dar ele se vor difuza pe masura ce oamenii vor intelege
logica tranzitiei post capitaliste.
Un punct cheie de referinta in cautarea acestui drum il constituie romanul Red Star al lui Alexander Bogdanov. Publicat in 1909. Din lectura se pot sugera exisenta a 5 principii de tranzitie, toate preconizate sa opereze prin intermediul retelelor sociale non ierarhice:
1.
Utilizarea unor cantități mari de date reale pentru a înțelege, modela și testa
ideile de schimbare socială, astfel încât acestea să corespundă tendințelor
observabile în comportamentul uman.
2.
Durabilitate ecologică.
3.
Asigurarea că tranziția spre post-capitalism nu este conceptualizată doar prin
termeni economici, ci și prin termeni umani mai largi.
4.
Apelarea la abordări diverse pentru rezolvarea problemelor, de preferat
așteptării de a găsi soluții monolitice.
5.
Maximizarea suportului informațional.
Obiectivele principale
sunt:
1.
Reducerea rapidă a emisiilor de carbon pentru a menține procesul de încălzire
la o creștere sub 2°C, până în 2050.
2.
Stabilizarea și socializarea sistemului financiar global.
3.
Prioritizarea tehnologiilor bazate pe un volum mare de informații pentru a
oferi prosperitate materială și pentru a rezolva probleme sociale majore, cum
ar fi starea de sănătate și dependența de bunăstare.
4.
Utilizarea unor tehnologii evoluate care să permită minimizarea volumului de
muncă, până la stadiul în care munca va deveni voluntară, iar managementul
economic se va putea concentra pe energie și resurse, mai degrabă decât pe
capital și forță de muncă.
Mijloacele
sugerate pentru a realiza acest lucru includ:
·
Verificarea strategiilor
prin modelare riguroasă pe baza unui volum mare de date, înainte de punerea lor
în aplicare.
·
Gestionarea datoriei
publice, nu prin politici neoliberale de privatizare și austeritate, ci pe de o
parte prin închiderea depozitelor bancare offshore și pe de altă parte prin
menținerea ratei dobânzii sub nivelul ratei inflației.
·
Promovarea (parțial prin
ajutor de stat / reglementări de stat) unor forme de muncă colaborative /
co-operative / non-profit și a unor politici de eliberare a lucrărilor în
domeniul public (creative commons production), mai degrabă decât utilizarea
unor modele de afaceri extrem de inegale, autocrate și / sau care au nevoie de
sprijin (lobby).
·
Desființarea
monopolurilor de piață sau, în cazul în care acest lucru este imposibil,
socializarea acestora.
·
Socializarea sistemului
financiar (printr-o fază de tranziție de re-reglementare a sectorului financiar).
·
Plata unui venit de bază
oricărei persoane.
·
..............................................................................................................................
In urma cu 200 ani John
Thelwall era ingrijorat ca fabricile engleze au creat noi si periculoase forme
de democratie
Infocapitalismul va crea un nou agent de schimb: fiintele educate si conectate
Infocapitalismul va crea un nou agent de schimb: fiintele educate si conectate
.
S.D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu