Post capitalismul pornind de la ideile lui Paul Mason

In urma cu un deceniu, asa cum a dovedit si istoria, lumea considera ca  inegalitatile mari din societate supun capitalismul unor mari pericole, printre care aparitia fascismului  ar fi unul dintre ele mai severe. Inegalitatile importante afecteaza educatia sociala ca si cea profesionala, impietand asupra puterii de inovatie cu consecintele grave aduse productiei, consumului, capitalismului insusi. La ce s-ar mai justifica capitalismul in aceste conditii? Cu toata criza severa pe care a parcurs-o omenirea incepand cu 2008, informatizarea societatii si-a urmat cursul firesc, adica „o descoperire atrage pe alta” intr-un timp record si progresul tehnologiilor si-a vazut de cursul lui, impasibil la inegalitatile in crestere din societate. Ba mai mult, chiar le-a amplificat. Pierderea joburilor, somajul de nestapanit au afectat legatura directa intre munca si salarii. Pastrarea unui job necesita adesea un program de lucru aleatoriu, de multe ori fara un numar limitat de ore de lucru sau perioada a zilei constanta. A patra revolutie industriala e in curs.

Ordinea globala sustenabila, obiectivul omenirii

De aceea analisti si filosofi considera ca societatea va aborda in mod natural o noua forma de economie. Este foarte posibil ca neoliberalismul bazat pe capitalismul asa cum il cunoastem sa-si traiasca ultimele momente. Asta este  si parerea lui Paul Mason, jurnalist britanic. El considera ca ceea ce a demarat in 2008 ca o criza economica s-a transformat intr-o criza sociala care a provocat destula neliniste sociala.. Si asa cum revolutiile in istorie s-au transformat in razboaie civile creand tensiuni militare intre superputerile militare, asa s-a ajuns acum la o criza a ordinii globale. Daca omenirea nu va reusi sa creeze o ordine globala sustenabila si sa reinstaleze dinamismul economic, decadele de dupa 2050 vor fi haos. (vorbind la scara mare a istoriei).Va fi haos daca in confruntarea cu situatia noua a cresterii dislocarii fortei de munca cauzate de uzul tehnologiilor inalte si automatizarilor proceselor de productie, nu se va reusi repunerea economiei intr-un ciclu eficient care sa aduca coerenta ordinii globale.

Paul Mason, autorul cartii  Post capitalism: un ghid spre viitor este unul din cei mai aspri critici ai neoliberalismului, care desi rejecteaza notiunea uzata de „lupta de clasa care conduce la revolutia socialista”, crede totusi ca o societate mai echitabila este posibila.
In privinta evolutiei economiei globale, Mason este optimist considerand ca tehnologia si schimbarea relatiilor cu statul pot crea societati mai sanatoase si mai echitabile.
Desi de 250 ani au tot existat economisti care sa prezica caderea capitalismului, cum ar fi Adam Smith, John Stuart Mill si Karl Marx in legatura cu capacitatea de auto reproducere a capitalismului, acest lucru inca nu s-a intamplat. Si totusi, cat timp va mai reusi capitalismul sa se auto reproduca? Raspunsul posibil ar fi acela ca s-ar putea auto reproduce cat de mult timp se va putea adapta. Asta inseamna ca dupa fiecare schimbare a modelului societal de afaceri capitalismul ar trebui sa se adapteze noului mix de inovare tehnologica si de schimbare a structurii economiei. Si a facut-o pana in prezent. Si totusi de unde ideea aceasta a lui Mason de capat de linie pentru capitalism? In cartea sa Postcapitalism: un ghid pentru viitorul nostru, Mason argumenteaza de ce economia mondiala se afla in pragul unei schimbari masive care va face capitalismul sa evolueze intr-o directie complet noua.

Utopia secolului 19: Nevoia unei lumi bazate pe informatie abundenta
Incercarile de-a-lungul timpului ale economistilor si oamenilor de afaceri de a intelege dinamica unei economii bazate pe informatie abundenta detinuta social a fost de fapt imaginata si exprimata de un econmist al secolului 19 in epoca telegrafului si a masinii cu abur. Numele sau? Karl Marx
In al sau “Fragment”. Marx imagina o economie in care rolul principal al masinilor era sa produca iar al omului sa supravegheze masinile. Intr-o astfel de economie forta principala productiva este informatia. Puterea productiva a acestor masini nu depindea de volumul de munca necesar producerii de bunuri ci de stadiul cunoasterii sociale. Organizarea si cunoasterea, cu alte cuvinte aduceau o contributie mai mare puterii de productie decat efortul de a face sa functioneze si sa produca masina.Cunoasterea devenea o forta productiva.
Intr-o economie in care masinile fac aproape toata munca, natura cunoasterii inmagazinata in masina trebuie sa fie “sociala”. In final Marx si-a imaginat punctul maxim al acestei evolutii: crearea unei “masini ideale” care functioneaza la nesfarsit si nu costa nimic. O masina care ar putea fi construita fara costuri nu adauga valoare la procesul de productie si foarte rapid, dupa cateva cicluri de functionare reduce pretul, profitul si costurile muncii la indiferent ce produs se refera. Odata ce intelegem ca informatia e fizica si ca software-ul e o masina iar stocarea si puterea de procesare reduc costul in termeni exponentiali, valoarea gandirii lui Marx devine clara.Suntem inconjurati de masini care nu costa nimic si pe care am putea sa le folosim daca dorim la nesfarsit. De fapt Marx si-a imaginat ceva apropiat de economia noastra informatizata. El a anticipat ca existenta acestei economii va da o lovitura de gratie capitalismului.

Exceptionalismul ultimei crize financiare

Exemplul schimbarilor din trecut a dovedit aparitia trendului de incurajare a muncii de inalta valoare si o productie de valoare inalta dupa fiecare criza majora. Problema actuala este ca tehnologia informatiei face acest lucru deosebit de dificil, aproape imposibil deoarece ea scade aceasta valoare.Tehnologia informatiei ne permite sa producem lucruri care pot fi si ar trebui sa fie ieftine sau gratuite.In acelasi timp aceasta noua revolutie va disponibiliza nu putini lucratori. Se va intampla ca informatia va permite ca munca si salariile sa nu mai fie relationate.Se va intampla ca atat munca cat si viata sa devina nesigure. Vom trimite probabil mailuri de raspuns sefului nostru in miez de noapte iar munca, atata cat va fi nu va mai avea un program prestabilit, cunoscut.

Viitorul apropiat se va prezenta cel mai probabil ca o lupta de revenire, dar nu va avea alura celei din secolul 20 dintre patroni si lucratori.  Va fi o lupta care sa decida cine va prelua controlul si va determina lucrurile in asa fel incat cursa pentru automatizarea productiei sa nu aibe loc.
Munca avocatilor, chiar cea a doctorilor tinde sa se automatizeze, lasand pe margine persoane sarace, nu foarte calificate, a caror munca va fi inlocuita de un touch screen. Si acestea se vor intampla mult mai repede decat ne imaginam. Lumea se va automatiza repede. Dar pentru a face acest lucru, va trebui sa rupem in mod agresiv munca de salarii. Va trebui sa fie platiti oamenii doar ca sa subziste. „Pericolul este acela ca criza forteaza sa se evaporeze angajamentul elitelor pentru capitalism. Escrocii si dictatorii de succes a lumii in dezvoltare au obtinut deja influenta si respectabilitate: poti simti puterea lor daca deschizi usa unor anumite firme de avocati, consultanti PR sau chiar corporatii.

Rascrucea de drumuri
Cat va dura pana cand cultura vestica sa basculeze (alunece) spre un model preluat si adaptat al lui Putin si Xi Jinping? In unele tabere se poate auzi deja: „China demonstreaza ca capitalismul merge mai bine fara democratie” si aceasta afirmatie a devenit deja un subiect standard al discutiilor. Exista si o alternativa: Cei 1% sunt incredintati ca exista pericolul disparitiei lor si inlocuirii cu o oligarhie pur si simplu, nemascata.
Dar sunt si vesti bune: Cei 99% sar in ajutor: Post-capitalismul iti va reda libertatea.

Mason discuta despre amenintarea existentiala a capitalismului de catre revolutia digitala.El sustine ca revolutia digitala are potential sa remodeleze complet notiunile noastre familiare despre munca, productie si valoare; si sa distruga economia bazata pe piete si proprietate privata; de fapt el sustine  ca deja suntem martorii acestei transformari. Invoca astfel monedele paralele, cooperativele, spatiile on-line auto-manageriate, chiar Wikipedia. Din cenusa crizei globale financiare avem sansa sa cream o economie mai echitabila social si mai sustenabila la nivel global.Un fel de viitor socialism utopic

Astazi, lucrul care erodeaza capitalismul abia (doar) rationalizat de mainstreamul economic este informatia. Majoritatea legilor referitoare la informatie definesc dreptul corporatiilor  sa o tezaurizeze si dreptul statelor sa o acceseze, fara a tine seama de drepturile cetatenesti ale omului.Echivalentul presei scrise si al metodelor stiintifice este tehnologia informatiei si intersectia ei cu toate celelalte tehnologii, incepand cu genetica pana la sanatate, agricultura, filme, locuri unde se reduc astfel foarte repede  costurile.

Echivalentul noii surse de imbogatire libera? Nu este de fapt bogatie: sunt  doar “externalitatile”- lucruri gratuite si binevenite generate de interactiunea in retea. Internetul este “atat corabia cat si oceanul” daca facem analogia cu mijloacele prin care s-a descoperit lumea noua. De fapt, este corabia, busola, oceanul si aurul. (Yann Moulier-Butang).

Pornind de la ideile lui Kondratiev, Karl Marx, Rudolf Hilfterding, Roza Luxemburg si Joseph Schumpeter, Mason evidentiaza ciclicitatea crizelor in economiile capitaliste, rezumata de criza financiara din 2008 si cauta sa le inteleaga in termenii „teoriei undelor” a lui Kondratiev: economiile indstriale au tendinta sa experimenteze cicluri pulsatorii cu crestere aproximativa de 25 ani urmate de  25 ani de declin, sfarsiti in crize care prefigureaza urmatoarea perioada de crestere (Cum ar fi 1780-1848, 1848-1890s, 1890s-1945, 1940-2008)
La inceput de ciclu se observa ca munca organizata impiedica capitalistii sa se adapteze crizei prin reducerea salariilor lucratorilor. Acest lucru obliga capitalistii sa se adapteze mai radical prin inovatii tehnologice.Dar, impiedicarea muncii organizate asociata cu cresterea neoliberalismului in jurul anului 1979 a permis extensia stagnarii celui de-al patrulea ciclu:”in loc sa fie fortati sa inoveze iesirea din criza folosind tehnologia, precum in stagiile din urma ale celor trei cicluri premergatoare, cei 1% au recurs la penurie si atomizarea clasei lucratorilor”.
Chiar Marx specula in urma cu decenii ca destule activitati  pot fi reproduse de masini. Aplicat la epoca noastra stim ca activitati din domeniul muzicii, software-ului, proiectarea de obiecte sunt reproduse de masini fara costuri.(cost marginal zero). Aceste dezvoltari conjuga teorii economice bazate pe abundenta de exagerari irelevante.Mai mult, activitati semnificative in economia digitala sunt open –source si non-capitaliste, cum ar fi Linux, Firefox si Wikipedia. Daca gradul de informatizare a economiei  creste si munca umana e inlocuita, nevoia de munca se va diminua.
„Azi, principala contradictie in capitalismul modern este intre posibilitatea unor bunuri sociale abundente, produse fara costuri si un sistem al monopolurilor, bancilor si guvernelor in lupta sa mentina controlul asupra puterii in informatie. Asta este situatia, orice este insotit de o lupta intre retea si ierarhie” considera Mason in cartea sa. Mason este de parere ca politicile neoliberale au subminat cu succes solidaritatea clasei muncitoare prin promovarea mobilitatii muncii si constrangerile de functionare a sindicatelor.In schimb acesta vede intarirea unei noi forte de rezistenta in cadrul retelelor de indivizi.

Socurile moderne ale momentului sunt clare: epuizarea energiilor, Schimbarile climatice, imbatranirea populatiei si migratia. Acestea altereaza dinamica capitalismului si il fac nefunctional pe termen lung. Acestea nu au inca acelasi efect precum ciuma bubonica in urma cu cateva secole in distrugerea ordinii sociale si infrastructurii functionale intr-o societate complexa si saracita. 

Tranzitia spre economia informationala.
Daca se poate intelege tranzitia in acest fel, nevoia nu este de a face un super plan computerizat pe cinci ani ci a unui proiect al carui scop sa fie diseminarea acelor tehnologii, modele de afaceri si comportamente care sa destrame fortele pietei, sa socializeze cunoasterea, sa inlature nevoia de  munca sis a impinga economia spre abundenta. Mason, numeste acest proiect, Proiectul Zero, intrucat are ca scop un system  energetic cu zero carbine; productia de masini, produse si servicii cu costuri marginale zero; si reducerea  timpului de munca necesar cat de aproape de zero.
Cei mai multi politicieni de stanga din secolul 20 credeau ca nu vor avea parte de luxul unei tranzitii manageriate; erao problema de credinta pentru ei ca nimic din noul system ce va urma nu ar putea coexista cu elemente ale vechiului system- desi clasa lucrtorilor intotdeauna s-a asteptat sa creeze  o viata alternative in cadrul si “in pofida”capitalismului. Rezultatul a fost ca posibilitatea unui stul sovietic de tranzitie a disparut, cel modern ramanand sa aibe printre preocupari in principal lucruri oponente: privatizarii sistemului de sanatate, legile anti-sindicale, fracking-ul, etc.
Principala contradictie astazi rezida intre posibilitatea bunurilor abundente, gratuite si informatie pe de oparte si un system de monopoluri, banci si guverne incercand sa pastreze toate acestea in mod privat si commercial. Orice esueaza in lupta dintre retea si ierarhie; intre vechile forme de societate corelate capitalismului si noile forme de societate care prefigureaza viitorul.

Exista desigur un drum de parcurs pana la aparitia societatii globale utopice post –capitaliste., cu costuri marginale de productie zero  si cu eforturi de a evita esecurile privind comunismul si capitalismul secolului 20.

Schimbarile tehnologice majore scad nevoia de munca.

Informatia erodeaza abilitatea pietei de a crea preturi corecte. Mecanismul de aparare al sistemului  este sa formeze companii gigant de gen monopoluri.

Creste spontan productia in colaborare folosind tehnologii de retea care sa produca bunuri si servicii in mod liber, exact asa cum a fost creat cadrul pentru munca in fabrica si comertul liber in secolul 19.
Problema nu mai e de salarizare vs. profit ci mai degraba cine detine si controleaza “puterea cunoasterii”.

Sectorul post capitalist pare sa coexiste cu  sectorul pietei dar cu mari schimbari.Retelele refac granularitatea proiectului post capitalist. Aceasta poate fi baza unui sistem nebazat pe piata care se replica singur si care nu are nevoie sa fie reimprospatat in fiecare dimineata pe computer.

Tranzitia va implica statul, piata si si productia in colaborare, in spatele pietei. Ca sa existe acest proiect e nevoie ca toate partidele si miscarile existente sa fie reconfigurate . La inceput ideile vor fi de stanga dar ele se vor difuza pe masura ce oamenii vor intelege logica tranzitiei post capitaliste.

Un punct cheie  de referinta in cautarea acestui drum il constituie romanul Red Star al lui Alexander Bogdanov. Publicat in 1909. Din lectura se pot sugera exisenta a 5 principii de tranzitie, toate preconizate sa opereze prin intermediul retelelor  sociale non ierarhice:

1. Utilizarea unor cantități mari de date reale pentru a înțelege, modela și testa ideile de schimbare socială, astfel încât acestea să corespundă tendințelor observabile în comportamentul uman.

2. Durabilitate ecologică.

3. Asigurarea că tranziția spre post-capitalism nu este conceptualizată doar prin termeni economici, ci și prin termeni umani mai largi.

4. Apelarea la abordări diverse  pentru rezolvarea problemelor, de preferat  așteptării de a găsi soluții monolitice.

5. Maximizarea suportului informațional.

Obiectivele principale sunt:

1. Reducerea rapidă a emisiilor de carbon pentru a menține procesul de încălzire la o creștere sub 2°C, până în 2050.

2. Stabilizarea și socializarea sistemului financiar global.

3. Prioritizarea tehnologiilor bazate pe un volum mare de informații pentru a oferi prosperitate materială și pentru a rezolva probleme sociale majore, cum ar fi starea de sănătate și dependența de bunăstare.

4. Utilizarea unor tehnologii evoluate care să permită minimizarea volumului de muncă, până la stadiul în care munca va deveni voluntară, iar managementul economic se va putea concentra pe energie și resurse, mai degrabă decât pe capital și forță de muncă.

Mijloacele sugerate pentru a realiza acest lucru includ:

·        Verificarea strategiilor prin modelare riguroasă pe baza unui volum mare de date, înainte de punerea lor în aplicare.

·        Gestionarea datoriei publice, nu prin politici neoliberale de privatizare și austeritate, ci pe de o parte prin închiderea depozitelor bancare offshore și pe de altă parte prin menținerea ratei dobânzii sub nivelul ratei inflației.

·        Promovarea (parțial prin ajutor de stat / reglementări de stat) unor forme de muncă colaborative / co-operative / non-profit și a unor politici de eliberare a lucrărilor în domeniul public (creative commons production), mai degrabă decât utilizarea unor modele de afaceri extrem de inegale, autocrate și / sau care au nevoie de sprijin (lobby).

·        Desființarea monopolurilor de piață sau, în cazul în care acest lucru este imposibil, socializarea acestora.

·        Socializarea sistemului financiar (printr-o fază de tranziție de re-reglementare a sectorului financiar).

·        Plata unui venit de bază oricărei persoane.

·        ..............................................................................................................................

In urma cu 200 ani John Thelwall era ingrijorat ca fabricile engleze au creat noi si periculoase forme de democratie
Infocapitalismul va crea un nou agent de schimb: fiintele educate si conectate

                            .

                                                                                                    S.D