PLATON, Mircea. Simon-Nicolas-Henri Linguet’s Eighteenth-Century Perspectives on the Intimate Relationship between a Free Market Economy, the Rise of the “Big Government,” and the Creation of a Police State. HSE - Social and Education History, [S.l.], v. 4, n. 1, p. 49-84, feb. 2015. ISSN 2014-3567. Available at: https://docs.google.com/document... Date accessed: 28 Feb. 2015. doi:http://dx.doi.org/10.4471/hse.2015.03.
Simon-Nicholas Henri Linguet este o revelaţie pentru cei care căutăm ieşire din Criza a cărei sfîrşit este la fel de incert pe cît este de cert următorul puseu de criză. Într-adevăr, vedem cu ocazia lecturii textului autorat de Mircea Platon că am avut TOT timpul minţi luminate şi conştiinţe curate care ne-au avertizat din timp despre excesele ce aveau sa vină. Vocile acestor oameni-busolă sunt acoperite în timpul vieţii lor de corurile conformiştilor sau interesaţilor, aceleaşi coruri care declara în timp de criza, 'nu ne-a spus nimeni altfel', respectiv 'cine ar fi crezut?' Mai grav este cînd oamenii-busolă sunt ciomăgiţi, real sau figurativ, de cei care altfel sunt campionii binelui general/pluralismului de idei.
În spaţiul discursiv românesc contemporan, sărăcit de tranziţie, remarc existenţa cîtorva oameni-busolă ale căror voci au darul de a restabili ordinea lucrurilor. Acest spaţiu, fiind debil de felul lui, face ca vocile acestea să fie auzite ici si colo, iar cei care le auzim îi si preţuim pe acesti oameni. Nu destul pentru a face o diferenţa la nivel mare, destul pentru a (ne) menţine speranţa. Mircea Platon este un astfel de om-busolă, a cărui voce ar face mai bine chiar si *pragmaticii* s-o ia mai des în calculele lor.
Revenind pe scurt la Linguet, ce s-a întîmplat în aceşti +200 ani care sa nu fi pre/văzut el? Ar fi putut istoria noastră s-o ia pe alta cale? Cel mai probabil, NU. Dar luînd în seama voci ca aceasta, chiar şi implicit, a umanizat liberal democraţia şi i-a dat pană la urma zile. De ce sa nu facem lucrul acesta mai des/explicit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu