10.9.15

Despre nou venitii in EUropa

Se tot discuta pe marginea refugiatilor de toate felurile recent ajunsi/adusi pe meleagurile EUropene.  In asteptarea detaliilor despre organizare si organizatori, am sa propun ideea ca avem de-a face cu un prim pas in sensul societatii post-nationale/etnice.  Problemele pe care aceste mutari de populatie le-ar rezolva fac parte, mai mult sau mai putin, din cele cunoscute si tot dezbatute.  Solutia va fi una in care localilor li se va arata pisica pentru a se plia pe marele plan, acum in desfasurare.

In lumina aceasta, sa ne mai mire ca Ponta propune nu stiu ce moschee la Bucuresti sau Mme Merkel lesina la  spectacol?  Caldura record a acestei veri trebuie ca a fost amplificata...

Intre timp, Rusia are sanse sa devina centrul de agregare al conservatorilor momentului, iar China se pare ca are de ales intre market si alternativa, asta la atat de scurt timp dupa ce noul presedinte a indicat ca-i preferabil sa se mearga pe piete in cat mai multe activitati ale statului.  

7 comentarii:

Smaranda Dobrescu spunea...

Atâta timp cât persistă actuala (dez)ordine economică, criza refugiaților va persista la rândul ei și se va agrava.
Nici umanitarismul fără frontiere și fără discernământ, nici închiderea xenofobă nu reprezintă soluții sustenabile sau acceptabile din punct de vedere moral.

Refugiatii sunt intr-un fel pretul pe care il platim, noi, omenirea pentru o economie globalizata in care produselor sau in general comoditatilor-dar nu oamenilor- li se permite sa circule liber.Ideea frontierelor permisive, inundate de straini este iminenta capitalismului global. Migratia in Europa nu este unica. In Africa de Sud, de exemplu peste un milion de refugiati din statele vecine au ajuns din frica pierderii slujbelor in urma atacurilor recente
Vor mai fi multe astfel de istorii cauzate nu numai de conflicte armate dar si de crize economice, dezastre naturale, schimbari climatice, etc. Daca s-ar fi intamplat asa cum se vorbea la un moment dat in Japonia dupa dezastrul de la Fukushima sa fie nevoie ca toti locuitorii capitalei Tokio sa fie evacuati, unde s-ar fi dus acestia? Ar fi primit ei o bucata de pamant sa o cultive in Japonia sau ar fi fost dispersati in jurul lumii?

F Ch spunea...

Multumesc colega prospectiva! Incadrarea situatiei refugiatilor, la sursa si destinatie deopotriva, in globalizare si conectarea cu economicul, ecologicul si alte miscari libere este foarte potrivita.

Problema ramane insa la nivelul individului, fie ca este vorba de cel care se misca sau cel care ramane pe loc. Acestuia la ce-i serveste globalizarea? Doar la preturi mai mici? Cum se raporteaza individul timpului nostru la globalizare si ce ar fi de facut?

Smaranda Dobrescu spunea...

O intreaga teorie exista privind relatile intre globalizarea macro si cea de la nivelul micro, al comunitatilor, care uzual imbraca denumirea de glocalizare. Aceasta teorie este bine inchegata si apare armonioasa, teoreticienii gasind de fiecare data interfete compatibile perfect intre cele doua, din punct de vedere cultural si religios. Mai putin social.
La nivelul individului, acesta relationeaza fata de o schimbare in societate in sensul maririi aspiratiilor sale in privinta calitatii vietii sale si a familiei.Sa detaliez scurt:
a. Nivelul de trai. In cazul globalizarii, a goanei dupa competitivitate pentru mentinerea pe piata, mecanisme internationale sau nevoia companiilor individuale tind sa creasca productivitatea prin politici de austeritate. Cu timpul, factorii (tarile) care se impun economic vor putea creste nivelul de trai al propriilor cetateni, dar tarile mai putin dezvoltate devin piete de desfacere cu constrictia productiei proprii si cu cresterea somajului si reducerea veniturilor lucratorilor. Cu alte cuvinte, nivelul de trai al tarilor perdante in globalizare va scadea.
b. Accesul la apa, canalizare, alte utilitati depinde in cea mai mare masura de veniturile comunitatii si ale individului. Intr-o tara cu crestere economica bazata si pe consum si pe investitii, administratiile publice locale dispun de fondurile necesare etapizarii introducerii gazului metan, electricitatii, canalizarii, etc (TVA suficient colectat) IN tara de tip piata de desfacere/colonie/protectorat, individul va continua ani buni sa traiasca in secolul 19.
c. Accesul la sanatate este supus unui trend ce tinteste privatizarea sistemelor medicale, mai ales in conditiile in care apar medicamente, proceduri,investigatii, operatii sofisticate si scumpe. TTIP-ul se pare ca va favoriza daca nu cumva va fi un argument al privatizarii sustinut de neoliberali
d. Invatatura de calitate este un proces care ar putea asigura o crestere individuala a veniturilor si bunastarii individului. Asa se si intampla in cazul familiilor care-si permit scoli mai bune si mai scumpe pentru copii. Grosul familiilor, proportional cu cresterea inegalitatilor de venituri va fi insa din ce in ce mai exclusa de la aceste beneficii. Asta, daca acceptam ca polarizarea veniturilor este un rezultat si al globalizarii.
e. Increderea in institutii ca si participarea la viata publica sau politica va descreste pe masura ce individul se simte abandonat in nevoile sale de catre societate sau mai clar ceea ce se numeste stat, atat de restrans cum este sau va deveni acesta.
Cu alte cuvinte, elementele componente de baza ale calitatii vietii vor suferi degradari iar individul care va avea posibilitatea sa vorbeasca limbi straine, sa posede bunuri din intreaga lume, nu va putea sa-si cumpere servicii medicale necesare mentinerii vietii si sanatatii. Etc, etc..

Anonim spunea...

Doamna Dobrescu, v-ati ati incheiat comentariul cu et cœtera. Sper sa continuati, am sa revin. Pana la recitire, multa sanatate!

Unul la Cotidianul, Adrian Majuru, spunea...

"Rămâne însă un detaliu al acestui fenomen: Europa are potențial de regenerare. Prima generație de aculturare va dori pace și confort. Că va fi o Europă musulmană sau creștină, (sau ceva nou, odată ce Iisus este considerat profet în Islam)va conta mai puțin. Este mai important faptul că, pe fondul civilizației construite de Europa clasică, albă și creștină, noua civilizație europeană, care va păstra o structură probabil federativă pentru mult timp, va continua să investească în viitor. Restul sunt detalii ale prezentului, desigur foarte importante pentru aceia care sunt prinși în această viață, în mijlocul lor."

Dupa ce Majuru a fost cooptat, a primit si foaia de parcurs.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu spunea...

"Pe termen scurt vor fi nişte cheltuieli, pe care cred că un continent bogat şi le poate permite, iar pe termen lung va fi o oportunitate puternică pe care un grup de ţări bine administrate, cum se presupune că suntem, o pot gestiona. Poate pe termen lung vom putea profita de abilităţile şi competenţele imigranţilor şi ei pot devin parte a forţei de muncă din Europa şi din structura unei pieţe mai bune a muncii în viitor", a declarat Olteanu la conferinţa "Romania Investor Days",

Multe state europene, a spus oficialul BNR, se confruntă cu o provocare demografică, iar pe termen scurt vor fi cheltuieli mai mari, chiar încurajate în anumite ţări.


"Gândiţi-vă câte laude au fost aduse Germaniei că au ridicat cheltuielile, sunt 10 miliarde euro, şi nu neapărat pentru infrastructură, aşa cum se aştepta. (...) Menţionez că nu exprim poziţia Băncii Naţionale, ci o opinie personală. Refugiaţii ar trebui să fie bineveniţi. Oricine este un refugiat şi are acest statut ar trebui să fie binevenit", a afirmat Olteanu.

http://blog.prospectiv.org/2015/09/criza-refugiatilor-criza-uniunii.html spunea...

https://www.blogger.com/comment.g?blogID=639169129911432641&postID=5432917792718760102