1. se majorează vechimea necesară pentru promovare7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător pentru promovarea la tribunal sau la tribunalul specializat
7 7 ani vechime efectivă
în funcţia de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal sau
parchetul de pe lângă tribunalul specializat8 ani în funcția de
procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA. În plus, candidații
trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de
parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală
ireproşabilă și să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de
comisia constituită în acest scop.
10 ani vechime efectivă
în funcţia de judecător, pentru promovarea la curtea de apel.10
ani vechime efectivă în funcţia de
procuror, pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel.
15 ani vechime efectivă în funcţia de
procuror, pentru promovarea la PÎCCJ. 18 ani vechime efectivă în funcția de
judecător pentru promovare în funcţia de
judecător la ÎCCJ. În plus, candidații trebuie să fi îndeplinit efectiv cel
puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, să fi obţinut calificativul
„foarte bine” la ultimele 3 evaluări, și să nu fi fost sancţionaţi disciplinar
în ultimii 3 ani
2. Renunțarea la promovarea pe loc
judecătorii și
procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional
superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în
funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă
3.
Modificarea duratei
mandatelor de conducere
durata mandatelor de
conducere se modifică de la 3 la 4 ani, pentru toate funcțiile.
nu se aplică
mandatelor în curs !
4.
Modificări în componența comisiilor de concurs
din comisiile de
concurs, pentru promovarea la ÎCCJ, vor face parte cadre didactice universitare
având gradul de conferențiar sau profesor (actuala reglementare
se referă la cadre didactice din învățământul juridic superior, putând fi chiar
și asistenții universitari).
5. Trecerea de pe funcția
de procuror pe cea de judecător și invers
se menține
posibilitatea ca un procuror să treacă pe funcția de judecător, iar un
judecător să treacă pe funcția de procuror, însă numai la nivel de judecătorie
sau parchet de pe lângă judecătorie.
6. Separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților
6. Separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților
secția pentru
procurori, din cadrul CSM, va decide în privința carierei procurorilor.
secția pentru
judecători, din cadrul CSM, va decide în privința carierei judecătorilor.
7. Redimensionarea schemei de conducere la ÎCCJ
7. Redimensionarea schemei de conducere la ÎCCJ
la ÎCCJ vor exista doi
vicepreședinți, în loc de unul, cum este în prezent
.8. Procedura de numirile în funcțiile de conducere la ÎCCJ
.8. Procedura de numirile în funcțiile de conducere la ÎCCJ
preşedintele şi
vicepreşedinţii ÎCCJ vor fi numiţi de
către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii – secția pentru judecători, dintre judecătorii ÎCCJ
care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și nu au fost
sancţionaţi disciplinar
9 Procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public
9 Procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public
procurorul
general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi
adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncţii acestuia,
procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ
şi ai DNA, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora
sunt numiţi de secția pentru procurori,
la propunerea ministrului justiţiei.
pe baza unei proceduri transparente, ministrul justiției formulează cel puțin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror.
pe baza unei proceduri transparente, ministrul justiției formulează cel puțin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror.
10. Eliminarea posibilității de menținere în
funcție a magistraților condamnați pentru vătămare corporală din culpă
se elimină posibilitatea menținerii în funcție a magistraților în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunţată pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă.
11. Eliminarea posibilității menținerii drepturilor locative, după pensionare, chiar și de către moștenitorii fostului magistrase elimină prevederea potrivit căreia, în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
se elimină posibilitatea menținerii în funcție a magistraților în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunţată pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă.
11. Eliminarea posibilității menținerii drepturilor locative, după pensionare, chiar și de către moștenitorii fostului magistrase elimină prevederea potrivit căreia, în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
12. Eliminarea
posibilității reîncadrării în funcția de judecător sau procuror, după
pensionare, cu avizul CSMse
elimină posibilitatea reîncadrării în
funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent, fără
concurs şi cu avizul CSM, la instanţele sau, după caz, la
parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data
pensionării.
13. Răspunderea magistrațilorJudecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
se menține prevederea constituțională potrivit căreia:
13. Răspunderea magistrațilorJudecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
se menține prevederea constituțională potrivit căreia:
Statul
răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare
răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, spre deosebire de actuala reglementare, potrivit căreia:
răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, spre deosebire de actuala reglementare, potrivit căreia:
“Răspunderea statului este
stabilită în condiţiile legii şi nu înlătura răspunderea judecătorilor şi
procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă
sau gravă neglijenţă”.
alin.6 – se abrogă
alin.6 – se abrogă
în actuala redactare “Pentru
repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai
împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice”.
După ce prejudiciul a fost acoperit de stat, în temeiul hotărârii irevocabile, statul se îndreptă cu acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii
După ce prejudiciul a fost acoperit de stat, în temeiul hotărârii irevocabile, statul se îndreptă cu acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii
În actuala reglementare:
După ce prejudiciul a
fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea
prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri
împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă
neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este cel din dreptul comun.
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este cel din dreptul comun.
În actuala reglementare,
Termenul
de prescripţie a dreptului la acţiune, în toate cazurile
prevăzute de prezentul articol, este de un an.
14. Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluțiile adoptate de către procurorSoluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
14. Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluțiile adoptate de către procurorSoluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.
actuala reglementare prevede posibilitatea de
infirmare doar pentru motive de
nelegalitate !
15. Înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrațiÎn cadrul PÎCCJ se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.
16. Membrii CSM trebuie să se suspende din magistraturăMembrii CSM desfăşoară activitate permanentă şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror.
15. Înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrațiÎn cadrul PÎCCJ se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.
16. Membrii CSM trebuie să se suspende din magistraturăMembrii CSM desfăşoară activitate permanentă şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror.
în prezent se poate
opta între a se suspenda sau nu din activitatea de magistrat !
17. Inspecția Judiciară
trece la Ministerul JustițieiSe
reorganizează Inspecția Judiciară, ca structură cu personalitate juridică în
cadrul Ministerului Justiției, cu sediul în municipiul Bucureşti.
18. Admiterea la INMcandidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei de magistrat.
să aibă vârsta minimă de 30 de ani.
18. Admiterea la INMcandidații trebuie să fie apți din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei de magistrat.
să aibă vârsta minimă de 30 de ani.
să aibă
cel puțin 5 ani de activitate efectivă, desfășurată în una dintre profesiile
juridice reglementate de lege
dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de 5 ani în alte profesii juridice.
concursul de admitere la INM se va anunța cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită – în prezent se anunță cu 60 de zile înainte de data stabilită
auditorii de justiție vor beneficia de decontarea materialelor didactice
auditorii de justiție vor beneficia de cazare gratuită, în spațiile INM
dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se vor aplica şi auditorilor de justiţie.
auditorii de justiție vor avea dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care se cuvine, cu acest titlu, pentru magistrați, în situația în care nu sunt suficiente locuri pentru cazare.
dispare concursul pentru intrarea direct în magistratură, cu o vechime de 5 ani în alte profesii juridice.
concursul de admitere la INM se va anunța cu cel puțin 6 luni înainte de data stabilită – în prezent se anunță cu 60 de zile înainte de data stabilită
auditorii de justiție vor beneficia de decontarea materialelor didactice
auditorii de justiție vor beneficia de cazare gratuită, în spațiile INM
dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se vor aplica şi auditorilor de justiţie.
auditorii de justiție vor avea dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care se cuvine, cu acest titlu, pentru magistrați, în situația în care nu sunt suficiente locuri pentru cazare.
după
încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de
justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea
cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de
judecător sau de procuror, precum şi un test psihologic.
19. Modificarea competențelor judecătorilor și procurorilorse propun modificări referitoare la competența judecătorilor stagiari, atât în materie civilă cât și în materie penală.
19. Modificarea competențelor judecătorilor și procurorilorse propun modificări referitoare la competența judecătorilor stagiari, atât în materie civilă cât și în materie penală.
judecătorii stagiari asistă și la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la complete ale instanţei constituite din judecători definitivi stabilite de președintele instanței. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei și poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea președintelui completului
judecătorii şi procurorii vor fi supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu